Articole

Prima ediție a festivalului Ariel Vâlcea Fest Junior din Râmnicu Vâlcea s-a încheiat cu succes, aducând bucurie și entuziasm pentru sute de copii și familiile lor. Timp de cinci zile, participanții au avut acces gratuit la peste 25 de evenimente artistice, menite să aducă magia teatrului în viața copiilor, promovând educația culturală, creativitatea și accesul egal la artă și cultură. Astfel, locuitorii din Râmnicu Vâlcea, dar și turiștii din zonă s-au bucurat de reprezentațiile spectaculoase a peste 80 de artiști veniți din mai multe orașe din România.
Festivalul a oferit un program variat, incluzând 8 spectacole de teatru pentru copii de toate vârstele, 6 sesiuni de dialog cu artiști, 10 ateliere creative, o paradă spectaculoasă în aer liber cu păpuși gigant, spectacole de magie, spectacol cu baloane de săpun, un carnaval al copiilor și un eveniment dedicat tinerelor talente. De asemenea, programul a inclus și un spectacol dedicat copiilor cu nevoi speciale. Astfel, copiii cu sindrom Down au susținut un spectacol - musical, aducând momente artistice emoționante și captivante pentru toți spectatorii din sală.
Evenimentele s-au desfășurat în diverse locuri din Râmnicu Vâlcea, atât în aer liber cât și în săli dedicate, precum esplanada Teatrului Municipal Ariel din Parcul Zăvoi, Cinematograful Geo Saizescu, Centrul Civic și Casa de Cultură a Sindicatelor Vâlcea.
„Este o imensă bucurie faptul că am avut șansa de a porni în această frumoasă călătorie de 5 zile, cu peste 25 de evenimente dedicate celor mici. Îmi doresc să aduc mulțumiri tuturor celor care au făcut posibilă realizarea primei ediții a Festivalului Ariel Vâlcea Fest Junior. Mulțumim astfel: AFCN, UNITER, Primăriei Municipiului Râmnicu Vâlcea , domnului Primar, mulțumesc echipei pentru dedicare și profesionalism, voluntarilor, precum și tuturor partenerilor media, dar nu numai. Nu în ultimul rând, mulțumirile mele se îndreaptă către publicul nostru minunat, pentru faptul că ne-a fost alături la toate evenimentele dar și pentru doza de inspirație și energie pe care ne-a oferit-o. Vă așteptăm în continuare, cu drag, la teatru!”, a spus Anca Olteanu, Manager al Teatrului Ariel.
Printre invitații speciali s-a aflat și Teatrul Național „Radu Stanca” din Sibiu, care a oferit publicului un spectacol stradal în regia lui Mihai Mălaimare. Alte momente inedite au fost spectacolele “Magic Bubble Show” realizat de Claudia Stroe și cel de animație stradală cu păpuși gigant al companiei Teatrul pe Roți din Arad. Magicianul Robertino și
Claudia Stroe au fermecat publicul cu trucurile lor ingenioase în cadrul „Kids Magic Show”, desfășurat pe esplanada Teatrului Municipal „Ariel”.
Totodată, copiii au avut ocazia de a participa la diverse ateliere, precum cel de muzică și ritm sau atelierul de mișcare și corporalitate, organizate de compania Theater Light Studio. Asociatia Hearth si Școala de teatru pentru copii și adolescenți Dreamboutique din București au organizat ateliere de dezvoltare personală, adaptate categoriilor de vârstă.
Copiii s-au bucurat gratuit de spectacole de teatru captivante precum „Frozen – Regatul de gheață”, de Dan Mirea – Teatrul Dramatic „Ion D. Sîrbu” Petroșani, desfășurat la Casa
de Cultură a Sindicatelor, „Ursul păcălit de vulpe”, regia Magda Codurache – Asociația Culturală Arts Camp, desfășurat pe esplanada Teatrului Municipal „Ariel” din Parcul Zăvoi sau spectacolul “E ora de păpuși” al companiei Free Puppet Theatre, în regia Anei Crăciun Lambru.
Un spectacol emoționant a fost cel dedicat copiilor cu nevoi speciale, „Comoara ascunsă”, realizat de actrița Otilia Panainte și Asociația DOWN București, desfășurat la Cinema Geo Saizescu, după un text al actriței Diana Stancu.
Festivalul s-a încheiat cu avanpremiera spectacolului „Motanul încălțat” după Charles Perrault, dramatizarea și regia Vlad Popescu, producție a Teatrului Municipal „Ariel”.
Pe toată perioada festivalului de teatru Ariel Vâlcea Fest Junior, în foaierul Cinematografului Geo Saizescu a avut loc expoziția de pictură „Râmnicul Meu”, expoziție organizată în parteneriat cu UAP Filiala Vâlcea. Un aport special l-au avut Asociația “Zâmbete colorate” și Liceul de Arte „Victor Giuleanu”.
Teatrul Ariel Online
Facebook: https://www.facebook.com/teatrul.ariel
Instagram: https://www.instagram.com/teatrularielvalcea
Website: https://www.arieltheatre.ro
Festivalul Ariel Vâlcea Fest Junior este organizat de Teatrul Municipal Ariel, instituție aflată în subordinea Primăriei Municipiului Râmnicu Vâlcea. Acest proiect cultural este co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN). De asemenea, proiectul este sustinut din fonduri de timbru teatral de Uniunea Teatrală din România (Uniter), Instituție de utilitate publică.
„Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.”

Teatrul Municipal ARIEL prezintă PREMIERA spectacolului „CUM NE-AM CUNOSCUT”

În acest weekend, Teatrul Municipal „Ariel” prezintă premiera spectacolului „Cum ne-am cunoscut”, scenariul și regia Vlad Popescu, sâmbătă, 24 februarie 2024, ora 18:00, la Cinematograful „Geo Saizescu”.


Dragobete se ivește și la teatru te poftește!

PREMIERA spectacolului „CUM NE-AM CUNOSCUT”

sâmbătă, 24 februarie 2024, ora 18.00

la Cinema Geo Saizescu

scenariul și regia Vlad Popescu
coregrafia Mădălina Floroaica

 

Distribuția:

Alin Păiuș
Mădălina Floroaica
Ionuț Mocanu
Cătălina Sima
Alin Holcă
Gabriel Popescu
Julliet Attoh
Mihaela Mihai
Olimpia Deaconescu
Camelia Constantin
Dan Constantin

Echipa tehnică:

Regizor tehnic: Claudia Neacșu, Cristi Bunescu
Sunet: Liviu Toma
Lumini: Ionuț Marinache
Artist plastic - butaforie: Diana Mitulescu
Artist plastic - costume: Carmen Prodan
Recuziter: Valentin Cîrciumaru
Costumieră: Anca Șerban
Mașiniști: Adrian Petrescu, Nicolae Arniceru


Vă așteptăm cu drag la teatru!
Preț bilet elev / student / pensionar - 15 lei / adult - 20 lei

Rezervări 0350427500 sau 0747227771

Institutul Internațional de Teatru ITI

Organizația Mondială pentru Artele Spectacolulu

Ziua Mondială a Teatrului a fost inițiată în 1961 de Institutul Internațional de Teatru ITI. Este sărbătorită anual pe 27 martie de către Centrele ITI și comunitatea internațională de teatru. Pentru a marca această ocazie sunt organizate diverse evenimente de teatru naționale și internaţionale. Una dintre cele ma importante dintre acestea este difuzarea Mesajului Zilei Mondiale a Teatrului prin care, la invitația ITI, o figură de talie mondială își împărtășește reflecțiile asupra temei Teatrulu și Culturii Păcii. Primul mesaj al Zilei Mondial a Teatrului a fost scris de Jean Cocteau în 1962.

Autorul Mesajului Internaţional pentru Ziua Mondială a Teatrului 2024 este Jon Fosse, scriitor și dramaturg norvegian.

Arta este pace

Fiecare persoană este unică și, totuși, la fel ca
oricare altă persoană. Înfăţişarea noastră
vizibilă, exterioară este, firește, diferită de a
oricui altcuiva – până aici, totul e clar -, dar
există în același timp, înăuntrul fiecăruia dintre
noi, ceva care aparţine numai și numai acelei
persoane, ceva care este doar acea persoană
anume. Putem numi acest ceva spirit; sau
suflet. Sau putem decide să nu-l definim prin
cuvinte și să-l lăsăm să existe în linişte.
Dr, deşi suntem diferiți unul de celălalt,
totodată suntem și la fel. Oamenii din orice
parte a lumii sunt fundamental asemănători,
indiferent de limba pe care o vorbim, indiferent
ce culoare de piele sau ce culoare de păr
avem.

Asta poate fi oarecum paradoxal: faptul că suntem total asemănători și, în același timp, complet diferiți. Poate că fiinţa umană este în mod intrinsec paradoxală, unind în sine trupul şi sufletul - noi reunim cea mai pământească și mai tangibilă existenţă cu ceva ce transcende aceste limite materiale, terestre. Arta, arta bună, reușește, în felul ei minunat, să combine unicitatea absolută cu universalul. Ea ne face să înţelegem că ceea ce este diferit ceea ce e străin, am putea spune - este universal. Astfel, arta spulberă graniţele dintre limbi, regiuni geografice, ţări. Ea concentrează nu doar calităţile individuale ale fiecăruia, ci și, în alt sens, caracteristicile individuale ale fiecărui grup de oameni, de pildă ale fiecărei naţiuni.

Și face asta nu nivelând diferenţele și reducându-le la un numitor comun, ci, dimpotrivă, arătându-ne ceea ce este diferit de noi, ceea ce e străin sau altfel. Orice artă bună conţine exact asta: ceva străin, ceva ce nu putem înţelege pe de-a-ntregul, dar pe care totuşi, într-un fel, îl înţelegem. Conţine un mister, ca să zic așa. Ceva ce ne fascinează și ne împinge dincolo de propriile noastre limite - și, făcând asta, creează transcendenţa pe care orice artă o conține și către care, totodată, ne conduce.

Nu cunosc un mod mai bun de a aduce laolaltă contrariile. Este exact inversul a ceea ce fac conflictele violente pe care le vedem prea adesea în lume și care stimulează tentaţia distructivă de a anihila orice este străin, orice este unic și diferit, folosind deseori cele mai monstruoase invenţii pe care ni le-a pus la dispoziţie tehnologia. E terorism în lume. E război. Pentru că oamenii au și o latură animalică, guvernată de instinctul de a-l percepe pe celălalt, pe străin, nu ca pe un mister fascinant, ci ca pe o ameninţare la adresa propriei existenţe.
În felul acesta unicitatea - diferenţele pe care le putem vedea cu toţii - dispare, lăsând în urma ei o uniformitate în care orice este diferit

devine o ameninţare ce trebuie eradicată. Ceea ce este văzut din afară ca o diferenţă, de pildă în privinţa religiilor sau a ideologiilor politice, devine ceva ce trebuie să fie înfrânt și nimicit.

Războiul este o agresiune împotriva a ceea ce se află în adâncul nostru, al tuturor, împotriva acelui ceva unic. Şi este totodată o agresiune împotriva artei, împotriva a ceea ce se află în adâncul oricărei arte.

Am vorbit aici despre artă în general, și nu în mod special despre teatru, dar asta pentru că, așa cum am spus, orice artă bună, în adâncurile ei, se ocupă de același lucru: ia ceea ce este absolut unic, absolut specific și îl face să devină universal. Uneşte particularul cu universalul pentru a-l exprima într-un fel artistic: nu eliminându-i specificitatea, ci reliefând această specificitate, lăsând ceea ce este străin și nefamiliar să strălucească din plin.

Războiul şi arta sunt opuse, pur și simplu, la fel cum sunt opuse războiul și pacea. Arta este pace."

Versiunea în limba română: Alice Georgescu

Jon Fosse - biografie
Scriitor și dramaturg norvegian  Jon Fosse este un renumit scriitor norvegian,  născut în anul 1959. Este cunoscut pentru  vasta sa operă cuprinzând piese, romane,  culegeri de versuri, eseuri, cărți pentru copii și  traduceri. Stilul lui Fosse se caracterizează  prin minimalism şi profunzime emoţională,  însuşiri datorită cărora este unul dintre cei mai  jucaţi dramaturgi din lume. În anul 2023 a  obţinut Premiul Nobel pentru Literatură graţie  dramaturgiei și prozei sale inovatoare, care  izbutesc să dea glas inexprimabilului.  Opera lui Fosse a fost tradusă în peste  cincizeci de limbi, producţii cu textele sale  fiind prezentate pe mai mult de o mie de  scene din întreaga lume. Piesele lui  minimaliste și introspective, aflate adesea la  graniţa prozei lirice și poeziei, continuă tradiţia  dramatică întemeiată de Henrik Ibsen în  secolul al XIX-lea. Opera lui Fosse a fost  asociată cu teatrul post-dramatic, iar romanele  sale importante au fost descrise ca  post-moderne și avangardiste, datorită  minimalismului și lirismului lor, ca și folosirii  neconvenţionale a sintaxei.
Fosse a câştigat faimă internaţională ca dramaturg cu piesa „Nokonkjemtil å komme" (1996; „Someone Is Going to Come", 2000), notabilă prin reducerea radicală a limbajului şi prin expresia puternică a emoţiilor omeneşti. Inspirat de artişti precum Samuel Beckett şi Thomas Bernhard, Fosse combină legăturile relaţiile locale cu tehnici moderniste. Textele sale descriu nesiguranţele şi vulnerabilităţile experienţelor umane, dar fără dispreţ nihilist.  În piesele lui, Fosse lasă adesea replicile sau acţiunile incomplete, creând o senzaţie de tensiune nerezolvată. Teme ca nesiguranța și neliniştea sunt explorate de pildă în „Natta syng sine songar" (1998; „Nightsongs", 2002) şi „Dødsvariasjonar" (2002; „Death Variations", 2004). Curajul lui Fosse de a scormoni în adâncul anxietăţilor vieţii cotidiene a contribuit la o largă recunoaștere a sa.
Romanele lui Fosse, ca, de pildă, „Morgon og kveld" (2000; „Morning and Evening", 2015) și „Det er Ales" (2004; „Aliss at the Fire", 2010), pun în lumină limbajul său unic, caracterizat prin pauze, întreruperi, negări și interogaţii profunde. Trilogia „Trilogien" (2016) și septologia „Det andre namnet" (2019; „The Other Name", 2020) demonstrează, la rândul lor, explorarea de către Fosse a iubirii, violenţei, morţii şi reconcilierii. Utilizarea imageriei și a simbolismului este evidentă în operele poetice ale lui Fosse, printre care „Sterk vind" (2021) și culegerea de versuri „Diktisamling" (2021). De asemenea, el a tradus opere de Georg Trakl și Rainer Maria  Rilke în norvegiana vestică (nynorsk). În ansamblu, operele lui Jon Fosse forează adânc în esenţa condiţiei umane, abordând teme precum nesiguranţa, anxietatea, iubirea şi pierderea. Cu stilul său scriitoricesc unic și explorarea profundă a situaţiilor cotidiene, el s-a impus ca o figură majoră a literaturii și teatrului contemporan.